Ministrul de Interne din Brandenburg cere respingeri: un apel la duritate

Ministrul de Interne din Brandenburg cere respingeri: un apel la duritate

Într-o dezbatere actuală despre politica de azil din Brandenburg, ministrul de Interne René Wilke (independent) a confirmat astăzi măsurile de respingere a solicitanților de azil la granița cu Polonia. După Conferința miniștrilor de Interne de la Bremerhaven, el a calificat aceste respingeri ca fiind necesare din cauza lipsei unor reglementări obligatorii cu statele UE. Acest lucru se întâmplă pe fondul unei hotărâri a Tribunalului Administrativ din Berlin, care a declarat respingerile de la frontieră inadmisibile. Wilke susține că lipsa unor reglementări adecvate necesită instrucțiuni clare și sprijină liniile directoare mai dure adoptate de miniștrii de interne federali și de stat. Potrivit rbb24, în acest context au fost înregistrate aproximativ 25.000 de respingeri, precum și aproximativ 1.000 de rețineri de către contrabandiști.

În ciuda scăderii numărului de solicitanți de azil, pe care organizațiile de refugiați îl atribuie altor cauze, cum ar fi situația tensionată de securitate din Siria, discuția despre temeiul legal rămâne fierbinte. Ministrul federal de Interne Alexander Dobrindt (CSU) se menține la respingeri, în ciuda preocupărilor legale. Dobrindt a subliniat că controalele la frontierele germane au fost înăsprite, iar decizia de la Berlin nu îl va împiedica să continue măsurile. Acest lucru a fost criticat și în mass-media ca o încălcare a legii, în special de Michael Kellner (Verzii), în timp ce Lena Kotré (AfD) consideră pașii guvernului federal ca un pas în direcția bună.

Situația juridică și procedura Dublin

Hotărârea menționată a Curții Administrative din Berlin a declarat nelegală respingerea a trei solicitanți de azil somalezi, deoarece Poliția Federală a acționat fără a efectua procedura Dublin. Potrivit ZDF, este esențial ca mai întâi să fie clarificat care stat membru al UE este responsabil pentru procedura de azil. Regulamentul Dublin III prevede că cererile de azil pot fi examinate numai de țara în care solicitantul de azil a intrat prima dată. Aceste reglementări sunt menite să controleze migrația secundară în Europa și stipulează că respingerea nu este permisă fără o clarificare prealabilă a responsabilității.

Procedura Dublin în sine este un element crucial în politica europeană de azil. Procedura este concepută pentru a se asigura că fiecare cerere de azil este luată în considerare doar de un stat membru. Cererile se depun la una dintre sucursalele Oficiului Federal sau la un centru de sosire, unde este stabilită țara responsabilă. După cum explică [bamf.de](https://www.bamf.de/DE/Themen/AsylFluechtlingsschutz/AblaufAsylverfahrens/Dublin procedure/dublin procedure-node.html), solicitanții de azil care depun o cerere de azil pe teritoriul Germaniei nu pot fi respinși fără efectuarea procedurii Dublin.

Consecințele pentru navetiști și politică

Măsurile mai stricte la frontieră nu afectează doar solicitanții de azil, ci și navetiștii din Polonia. Wilke și-a exprimat scepticismul cu privire la controalele anunțate din partea poloneză, care sunt planificate ca răspuns la respingerii germane. Aceste controale afectează, de asemenea, aproximativ 12.000 de navetiști zilnici din Polonia, ceea ce duce la întreruperi semnificative în traficul de frontieră. Pentru a reduce povara acestor navetiști, premierul din Brandenburg Dietmar Woidke (SPD) plănuiește să solicite o a treia bandă pe Autobahn 12.

În general, dezbaterea privind azilul în Germania și în special în Brandenburg devine din ce în ce mai aprinsă. Cadrul legal este complex, iar opiniile cu privire la cursul corect sunt puternic împărțite. În timp ce unii politicieni susțin politici de migrație mai stricte, alții văd nevoia să țină cont de aspectele umanitare. În această situație mixtă, rămâne de văzut cum se va evolua situația în următoarele săptămâni.