Merz solicită cardul de plată: un nou plan de sprijinire a refugiaților!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cancelarul Merz plănuiește carduri de plată la nivel național pentru refugiați în 2025, pentru a controla serviciile de stat și pentru a reduce migrația ilegală.

Bundeskanzler Merz plant 2025 landesweite Bezahlkarten für Geflüchtete, um staatliche Leistungen zu kontrollieren und irreguläre Migration zu reduzieren.
Cancelarul Merz plănuiește carduri de plată la nivel național pentru refugiați în 2025, pentru a controla serviciile de stat și pentru a reduce migrația ilegală.

Merz solicită cardul de plată: un nou plan de sprijinire a refugiaților!

Discursul despre introducerea cardurilor de plată pentru refugiați ia amploare în Germania. Pe 15 iulie 2025, cancelarul Friedrich Merz (CDU) a anunțat, la o întâlnire cu cabinetul bavarez de pe Zugspitze, că un regulament uniform la nivel național era de mult așteptat. În Bavaria, Saxonia-Anhalt și alte state federale există deja carduri de plată care permit procesarea fără numerar a serviciilor de stat. Merz a subliniat că aceste carduri ar trebui să fie ancorate în Legea privind beneficiile solicitanților de azil. Scopul este de a se asigura că fondurile de stat nu ajung către traficanți sau persoanele care locuiesc în străinătate, ci doar refugiații beneficiază.

Cardurile de plată fac posibilă efectuarea de cumpărături în magazinele care acceptă Mastercard. Retragerile de numerar sunt limitate la 50 de euro pe lună și persoană. Cu toate acestea, plățile online sau transferurile în străinătate nu sunt posibile, ceea ce unii critici văd ca o restricție a autonomiei financiare a refugiaților. Există, de asemenea, rapoarte conform cărora refugiații pot cumpăra vouchere din supermarketuri și le pot schimba în numerar, ceea ce subminează controlul prevăzut.

Sprijin politic și critică

Introducerea acestor carduri de plată găsește și un sprijin larg la nivel politic. În timp ce prim-ministrul Bavaria Markus Söder (CSU) susține inițiativa lui Merz, reprezentanții facțiunilor de semafoare (SPD, Verzi, FDP) din Bundestag au votat și ei pentru temeiul legal, care include o modificare a Legii privind prestațiile solicitanților de azil. Inițiativa își propune să minimizeze utilizarea numerarului în sprijinul guvernamental, astfel încât transferurile să nu poată fi efectuate către contrabandişti sau rude din străinătate.

Dar nu toată lumea este convinsă. Criticii se plâng că cardurile de plată creează dificultăți atunci când sunt utilizate în zonele rurale. Secretarul de stat bavarez de interne Sandro Kirchner vede cardurile ca pe o oportunitate de a limita migrația ilegală și de a ușura povara municipalităților, în timp ce oponenții se tem că participarea refugiaților va fi restricționată.

Instalare și funcționalitate

Cardurile de plată funcționează similar cu cardurile preplătite și nu necesită propriul cont bancar. Modelele corespunzătoare sunt deja utilizate în state federale precum Turingia și Saxonia Inferioară. Cardurile sunt gestionate de administrațiile raionale respective, care se pot asigura că creditul este încărcat sau descărcat sau că cardul este blocat dacă este utilizat abuziv. Cu toate acestea, pot exista restricții care variază în funcție de regiune.

Măsurile au fost decise în noiembrie 2023 de cancelarul Merz și de prim-miniștrii de stat, după ce un grup de lucru a fost însărcinat să elaboreze un model uniform până la sfârșitul lunii ianuarie 2024. În multe orașe precum Hanovra sau Leipzig, solicitanții de azil primesc deja beneficiile pe astfel de carduri, care pot fi, totuși, concepute flexibil și de către administrația respectivă, pentru a ține cont de nevoile individuale ale administrației.

Introducerea cardurilor de plată nu numai că aduce cu sine o nouă formă de sprijin financiar, dar ar putea reaprinde și discursul despre integrarea și sprijinirea refugiaților în Germania. Rămâne de văzut cum se va dezvolta în continuare discuția politică și socială. Faptul este că problema „cardurilor de plată” ar putea juca un rol central în modul în care tratăm cu refugiații în viitor.